🎁 Pentru a vă asigura că comanda ajunge înainte de Crăciun, vă rugăm să plasați comanda până la data de 17 decembrie (miercuri). După această dată, nu putem garanta, din păcate, livrarea înainte de Ajunul Crăciunului. 🎁
De ce vaca rumegă mereu, iar câinele înghite mâncarea pe nemestecate? Digestia animalelor sub lupă
Pavel Frček

Autor: Pavel Frček

16.05.2025

De ce vaca rumegă mereu, iar câinele înghite mâncarea pe nemestecate? Digestia animalelor sub lupă

Te-ai întrebat vreodată de ce bovinele petrec ore întregi rumegând, în timp ce câinele aproape că nu mestecă hrana? Motivul este diferitul tip de digestie. În timp ce unele animale au un stomac simplu, altele au evoluat cu mai multe compartimente, cu digestie microbiană sau chiar ajutate de pietricele. Care sunt principalele diferențe între grupele de animale?

Monogastrice: stomac simplu, sistem eficient

Animalele cu stomac simplu – așa-numitele monogastrice – includ oamenii, carnivorele (cum ar fi câinii și pisicile), omnivorele (porcii), caii, măgarii, iepurii sau rozătoarele. Sistemul lor digestiv este compus din cavitatea bucală, esofag, stomac, intestin subțire și intestin gros.


Alimentele sunt mărunțite în cavitatea bucală, unde enzima ptialină începe descompunerea polizaharidelor (de aceea, după o mestecare mai lungă, un covrig începe să aibă gust dulce).


Prin esofag, totul ajunge în stomac, unde începe digestia chimică – acidul clorhidric (HCl) sterilizează hrana și activează enzimele responsabile pentru descompunerea proteinelor și grăsimilor. Se formează astfel unități mai mici – aminoacizi și acizi grași. Acestea sunt absorbite în intestine, unde se adaugă sucuri digestive din pancreas și fiere. În intestinul gros are loc reabsorbția apei și mineralelor, precum și îngroșarea restului de bol alimentar.


Pe scurt: la noi are loc mai întâi digestia chimică (stomac – acizi) și enzimatică. Digestia microbiană intervine abia ulterior.

Specialitatea păsărilor: digestie cu ajutorul pietricelelor

Tractul digestiv al păsărilor este similar cu cel al monogastricelor, dar are câteva particularități. Păsările au un gușă, unde hrana este stocată și uneori parțial digerată. În continuare, au un stomac în două părți – stomacul glandular, care produce sucurile digestive, și stomacul muscular (moara gastrică), care funcționează ca o râșniță.


De aceea păsările – în special cele de curte – înghit pietricele mici, numite grit. Acestea ajută la mărunțirea mecanică a hranei, deoarece păsările nu au dinți. Tocmai în stomac are loc digestia chimică și enzimatică.


Această „scurtătură evolutivă” le permite păsărilor să mănânce repede și să digere în siguranță fără a mesteca sau rumega îndelung.

Poligastrice: când un animal are patru stomacuri – și niciunul nu este de prisos

Animalele precum bovinele, oile sau caprele sunt considerate rumegătoare – adică poligastrice. Sistemul lor digestiv conține patru compartimente: rumen, reticul, omas (foios) și abomas (stomacul adevărat). Deși uneori se spune că au patru stomacuri, mai corect este să spunem că au un singur stomac compus din patru compartimente.


După ce hrana este mărunțită în gură, ajunge în rumen, unde începe digestia microbiană. Hrana este atacată de microorganisme – bacterii, protozoare și fungi – care pot descompune celuloza, lucru pe care nici oamenii, nici animalele monogastrice nu îl pot face. Un aspect interesant este că microorganismele consumă mai întâi zaharurile simple din hrană și abia apoi trec la cele complexe.


Când rumegătorul este în repaus, bolul alimentar este regurgitat – adică readus în gură, unde este rumegat din nou. Acest proces se repetă de mai multe ori, până când hrana este perfect mărunțită. Apoi trece prin celelalte compartimente și, în cele din urmă, ajunge în abomas, unde are loc digestia chimică și enzimatică – similară cu cea a monogastricelor.

Vaca își poate produce propriile proteine

Unul dintre cele mai fascinante aspecte ale rumegătoarelor este că ele au două surse de proteine. Prima este clasică – din hrană (de exemplu, leguminoase, soia etc.), dar este o proteină incompletă. A doua este mult mai sofisticată: microorganismele din rumen. Acestea nu doar că ajută la digestie, dar, odată ce mor, călătoresc odată cu bolul alimentar și sunt digerate – ceea ce generează proteine animale de înaltă calitate. Practic, vaca „își crește” propriile proteine în interiorul corpului.


Acest proces este esențial mai ales pentru agricultură, deoarece rumegătoarele pot valorifica proteine vegetale de calitate mai slabă și le pot transforma în produse foarte valoroase – lapte sau carne.

Nu hrănim vaca – hrănim microbii ei

Baza unei creșteri de succes a rumegătoarelor este înțelegerea unei reguli simple: „Nu hrănim vaca, ci în primul rând microorganismele din ea.” Hrana trebuie să fie de calitate – fără mucegai, putregai sau îngheț – iar schimbările în dietă trebuie făcute treptat, de exemplu la trecerea pe pășune verde. Dacă avem grijă de microbi, vom primi în schimb un animal sănătos și productiv. Fie că este vorba de o vacă de lapte, un taur pentru carne sau o capră pentru brânzeturi – totul începe în rumen.

Mai multe articole

Cum să creșteți găinile iarna?

12.12.2025

Cum să creșteți găinile iarna?

Creșterea găinilor în timpul iernii poate fi o adevărată provocare. Temperaturile scad, zilele devin mai scurte, iar totul este acoperit de zăpadă. Toți acești factori pot afecta sănătatea și producția de ouă a găinilor. Pentru ca ele să treacă cât mai bine peste acest sezon, este important să le ușurăm perioada rece și să le asigurăm condițiile potrivite în care să poată prospera.

Citește articolul
Viermi de făină: De ce niciun crescător nu ar trebui să li se împotrivească?

26.11.2025

Viermi de făină: De ce niciun crescător nu ar trebui să li se împotrivească?

Animalele sălbatice își îmbogățesc în mod obișnuit dieta cu insecte – și aceeași oportunitate ar trebui să le-o oferim și în captivitate. Această hrană naturală este potrivită pentru păsări domestice, reptile, broaște, arici, hamsteri, rozătoare, dar și pentru pisici și câini.

Citește articolul
Ce probleme afectează cel mai des crescătoriile de bovine?

25.11.2025

Ce probleme afectează cel mai des crescătoriile de bovine?

Mastitele, problemele de mers, fertilitatea scăzută și diareea la viței se numără printre cele mai frecvente complicații de sănătate la bovine. Fiecare dintre acestea poate influența semnificativ producția, bunăstarea animalelor și economia fermei. Prevenția corectă, controlul regulat și intervenția la timp sunt, așadar, esențiale.

Citește articolul